Cuvânt înainte

Cartea Scrisul, între vindecare și destin a Doinei Postolachi, am simțit-o ca pe o aventură fantastică, plină de experiențe dintre cele mai incredibile, dar reale, expuse cu maximă sinceritate, cu realități dintre cele mai dureroase, îmbinate, pe alocuri, cu ușoare fragmente de surprize, pe atât de neașteptate, pe cât de potrivite nevoii de ajutor a autoarei. Da, este aventura autoarei, protagonista dramei (pentru mulți cumplită), pe care însă o afirmă și o recunoaște ca fiind, de fapt, o biruință, un succes, spre a scrie, o binecuvântare pornită din nevoia de vindecare, ca și un destin venit simultan din partea Divinității. Pe cât de incredibile sunt întâmplările vieții sale, majoritatea nedorite, pe atât le vede potrivirea perfectă, fără coincidențe, ci special și în momentul cel mai potrivit ivite, spre obținerea ca pe o victorie a talentului scrisului de poezie și de proză (cred eu originală și de bună calitate). 


Cu o structură a cărții oarecum diferită în prima parte, dar bine armonizată în partea a doua, autoarea descrie câștigul Divin obținut, reflectează, analizează, dezbate, subliniază și chiar filozofează în lumina acestuia. Autoarea recunoaște suportul Divinității în toate momentele vieții sale atât în necaz, cât și în ieșirea din acesta, miraculoasă cel mai adesea, promovând, prin foarte bune exemplificări, metode practice, simple, de a obține succesul în viață, oricui își dorește asta. De la început și până la final, autoarea se oferă pe sine însăși ca exemplu trăitor/primitor de minuni, oferă soluții deja urmate de aceasta, arată fructele succesului, suferința prin care a trecut, dar, totodată, atribuie tot meritul lui Dumnezeu și nu sieși. 


Este o lectură plină de lucruri uimitoare, pe care le poți găsi nu numai în suferință, însă, cu atât mai mult, atunci. Lucruri pe care le-ai putea considera uimitoare și benefice, numai dacă inima ta, a unui trăitor în lume, oricine ai fi, vede adevăratul bine dincolo de toate aparențele rele, primite de la El, de la Dumnezeu. Numai dacă inima ta le vede, le acceptă și Îi mulțumește Domnului pentru tot, obține biruința în tot și în toate.

Un cititor. Ștefan Iordache